Acasă · Legende și obiceiuri · Pisica și mortul
Partea 2 din 7 · Drumul morților · ← Priveghiul mortului · Oglinzi acoperite →
Pisica neagră care îți taie calea e superstiția pe care o știe toată lumea. Mai puțin se știe că, la priveghi, teama era alta: nu culoarea pisicii conta, ci să nu treacă peste mort.
Pe scurt: în satele românești se credea că, dacă o pisică trece peste un mort sau pe sub el, mortul se face strigoi sau moroi. De aceea mortul nu era lăsat nepăzit cât stătea în casă. Pisica neagră în drum, în schimb, e socotită semn rău, de care te aperi cu pași înapoi și scuipat.
Din Cronicile Carpaților de Corben Vale: Satul Spânzuraților – o poveste adevărată · Stafii – trăiri proprii și relatări ale sătenilor și martorilor.
În 1903, revista Șezătoarea a publicat credințe despre strigoi adunate de elevi din Gorj. Una dintre ele spune: „Omul care moare, dacă trece o pisică peste el, sau nu este citit bine de popi, se preface în moroi în 6 săptămâni.” O alta e o regulă pentru casa în care zace mortul: „Omul mort când zace încă în casă, trebuie ferit ca pisica să sară peste el.” (Adevărul, 2016)
📖 Povestea din spatele obiceiului: Satul spânzuraților – citește gratuit primul capitol
Credința nu e doar despre pisici. În anumite regiuni, mortul era păzit ca să nu treacă prin fața lui, pe sub el sau peste el vreun animal – câine, pisică, găină –, „căci se preface în strigoi” (crestinortodox.ro). În alte locuri se spune că ajunge ca pisica sau câinele să treacă pe sub masa mortului. Și nu era vorba de o pisică neagră: orice pisică putea face rău, dacă mortul rămânea nepăzit.
Unde se spune strigoi și unde moroi ține de loc: în cele mai multe regiuni, mortul care se întoarce e strigoi; în Oltenia, ca în credințele din Gorj, i se spune și moroi. → Moroi vs strigoi
Priveghiul are mai multe rosturi, iar unul e foarte practic: cineva stă lângă mort zi și noapte. Priveghiul durează de obicei două nopți, „pentru a nu lăsa mortul singur”. Cât e cineva de veghe, nicio pisică nu ajunge lângă el. → Priveghiul mortului
În drum, pisica neagră e unul dintre cele mai cunoscute semne rele. Ce faci când îți taie calea diferă de la sat la sat.
Într-un sat din județul Giurgiu se spunea, despre orice pisică ieșită în cale, să mergi trei pași înapoi și apoi să scuipi de trei ori în urma ta (anchetă de teren din 2002, citată de Georgiana Sârbu în revista Cultura). Pentru pisica neagră, alte variante spun trei sau treisprezece pași înapoi, scuipat în sân sau peste umărul stâng, cu „Ptiu, piei drace!” și semnul crucii; apoi ocolești locul pe unde a trecut, iar dacă pisica vine spre tine, te întorci din drum (Newsweek România).
Nici aici semnul nu e mereu rău: o pisică neagră care îți taie calea sau care se oploșește în casă „poate fi și de bun augur și de rău augur”.
De unde vine teama? Din credința că pisica, mai ales cea neagră, stă aproape de necurat. Folcloriștii au notat că pisica poate întrupa „piaza rea” sau un strigoi; că „pisica e prietena cu dracul”, care se ascunde sub ea când trăsnește; și că nu chemi pisica în casă noaptea, pentru că necuratul poate intra odată cu ea.
Amândouă vin fără să le chemi, și de amândouă te aperi cu scuipat. Diferența e că deochiul vine de la un om, dintr-o privire sau o laudă. Pisica neagră e doar semnul: ea nu face răul, ci îl vestește.
Satul Spânzuraților începe cu lucruri mărunte: „o pisică ce iese din cameră de îndată ce intră Lena”. Restul e în carte.

Un sat din Carpați, un blestem vechi de peste o sută de ani și obiceiuri pe care bătrânii nu le spuneau străinilor. Primul capitol e gratuit.
Credințele din Gorj: Șezătoarea, 1903, după Adevărul, „10 credințe ciudate despre strigoi” (2016). Paza mortului și priveghiul: crestinortodox.ro, „Tradiții și obiceiuri la moarte” (2012). Pisica în drum, pisica și necuratul: Georgiana Sârbu, „Simbolismul animalelor în credințele românești” (IV), Cultura, nr. 270 (2010), cu trimiteri la Artur Gorovei și Tudor Pamfile. Variantele cu pași înapoi și semnul crucii: Newsweek România (2024). Ce e credință a locului e spus ca atare.
Pentru că se credea că, dacă o pisică trece peste mort sau pe sub el, mortul se face strigoi sau moroi. De aceea, cât stă în casă, mortul e păzit zi și noapte.
La mort, nu: orice pisică, și chiar un câine sau o găină, era ținută departe. Culoarea contează doar în drum, la pisica care îți taie calea.
După credința populară, faci trei pași înapoi și scuipi. În unele variante scuipi în sân sau peste umărul stâng, spui „Ptiu, piei drace!”, faci semnul crucii și ocolești locul.
Nu. Deochiul vine de la un om, dintr-o privire sau o laudă. Pisica neagră e socotită doar un semn rău.
De ce mortul nu poate rămâne niciodată singur în prima noapte.
Morții vii ai Carpaților — rădăcina mitului vampirului.
O laudă fără formulă, apoi durere de cap și căscat – și ce arată cei nouă cărbuni în apă.
„Treisprezece obiceiuri adevărate din Carpați”
Vechile obiceiuri din Carpați – în PDF. Gratuit, pe e-mail.
Double opt‑in prin Brevo: vei primi mai întâi un e‑mail de confirmare – abonarea devine activă doar după ce dai clic pe linkul din mesaj. Te poți dezabona oricând. Confidențialitate